„Carpe diem, quam
minimum credula postero” - Horaţiu, „Ode”, I, 2, 8
Marimea universala la
care se raporteaza totul este TIMPUL; urmeaza spatiul s.a.m.d. …
… si timpul se
compune/cuantifica/insumeaza prin CLIPE; astfel o clipa din prezent
trece/se consuma/dispare si devine trecut si istorie.
 |
„Carpe diem”
este indemnul de a constientiza efemerul si de a gusta/savura/delecta acest
infinit mic - CLIPA !
„Carpe diem” este
conditionata de faptul ca noi , dupa cum ne sugereaza psihologul Daniel Goleman de
la Harvard in cartea sa deja celebra in Statele Unite ale Americii - Inteligenta Emotionala (1998), „decidem
si gandim sub influenta sentimentelor”.
Daniel
Goleman subliniaza ca marea revolutie a anilor 2000 consta in revansa
sentimentelor asupra inteligentei si respectiv a raportului/determinarii intre
I.Q. si E.Q.
In mod traditional, puterea creierului
este data de intelect (I.Q.), insa cu cat lumea devine mai complexa,
inteligenta emotionala (E.Q.) trece pe primul plan, adica un fel de revansa/razbunare a
sentimentelor asupra inteligentei.
Sfârşitul lumii (vremurilor/zilelor;
apocalipsa/armaghedonul) sunt termeni escatologici în cele trei religii
avra-amice (crestinism, iudaism si islam) şi în scenarii ale judecăţii de apoi
din diverse alte religii neavra-amice. Acest final al universului a fost
aşteptat de anumite societăţi oculte (mai ales creştine), pe baza diferitelor
interpretări ale BIBLIEI şi tradiţiilor sacre ale profeţilor, dar şi pe baza
diferitele sisteme de referinţă din fiecare calendar.
Dintre toate previziunile referitoare
la Sfârşitul Lumii se pot enumera ca date fatidice/profetice anii 33,
666/999, 1000, 1013, 1033, 1492, 1584, 1666, 1844, 1899; data cea mai
mediatizata a fost cea corespunzatoare sfarsitului calendarului Maiaş - 21
decembrie 2012 (21.12.2012).
Stiintific se considera
că „Sfârşitul lumii” se
va întâmpla în cele din urmă peste câteva sute de miliarde de ani odată cu
moartea termică a universului.
Revenind, data <21.12.2012>
se considera conventional nu <sfarsitul lumii> ci o schimbare
majora (salt; fractura) a gandirii umane/constintei-filozofiei existentiale; cu
alte cuvinte suprematia
trairilor sufletesti ia locul spiritului materialist, al gandirii reci, al
gestiunii sirurilor de cifre, al statisticilor si deciziilor luate la nivel
statal/guvernamental si mai ales la nivel personal/individual.
Adevaratele valori se dovedesc a fi: intuitia,
blandetea, simpatia, puterea de concentrare, intelegerea, empatia; viitorul
apartine, pe deplin, E.Q.-ului.
O persoana
inteligenta emotional este abilitata in patru domenii: identificarea emotiilor,
intelegerea emotiilor, reglarea emotiilor si folosirea emotiilor. Inteligenta
emotionala este cumulata din cinci factori esentiali: cunoasterea propriilor
emotii, managementul emotiilor, motivare, recunoasterea emotiilor la altii (empatie)
si relatiile interpersonale.
O sumara
sinteza comparativa pe subiect/domeniu:
Intelectul – IQ (capul) |
Inteligenta emotionala - EQ (inima) |
||
+
|
-
|
+
|
++
|
·
ne ajuta sa facem socoteli;
·
ne ajuta sa procesam informatii;
·
se bazeaza pe logica;
·
ne ajuta sa rezolvam probleme;
·
ne ajuta sa reusim la scoala;
in
decursul vietii, IQ-ul este relativ constant;
|
·
functioneaza bine, doar cand suntem calmi;
·
functioneaza incet, sau in orice caz mai incet decat inteligenta
emotionala; din aceasta cauza nu ne putem baza pe IQ, atunci cand ne aflam in
situatii critice sau cand trebuie sa luam rapid decizii;
·
este un predictor slab al succesului nostru in viata; (insa un bun
predictor al succesului nostru in scoala traditionala);
ramane
relativ constant, toata viata.
|
·
ne ajuta sa ne intelegem pe noi insine si sa ne motivam;
·
ne ajuta sa luam decizii (fara emotii nu poate fi luata nici o
decizie);
·
ne ajuta sa comunicam si sa ne intelegem mai bine cu alti oameni si
sa construim relatii puternice, care dureaza;
·
ne ajuta sa ne transformam;
·
ne ajuta sa invatam din experienta;
·
ne ajuta sa fim creativi;
ne
ajuta sa reusim la locul de munca si in viata.
|
·
functioneaza bine in orice situatie;
·
functioneaza rapid – sau, in orice caz, mai repede decat IQ-ul; din
aceasta cauza, ne putem baza pe EQ cand ne aflam in situatii critice sau cand
trebuie sa luam rapid decizii;
este
un predictor puternic al succesului nostru in viata; poate creste – chiar
foarte mult.
|
Cercetarile
au aratat ca succesul nostru la locul de munca sau in viata, depinde 80% de
inteligenta emotionala si doar 20% de intelect. In cazul liderilor, inteligenta
emotionala contribuie cu pana la 90%, la succes. Asta nu inseamna ca rolul
I.Q.-ului trebuie neglijat. I.Q.-ul continua sa fie important – dar nu cel mai
important; creierul omului, inainte de toate, este facut ca sa iubeasca.
De altfel,
viata si experienta fiecarui individ arata ca, spre deosebire de I.Q., care nu
se schimba mai deloc dupa adolescenta, inteligenta emotionala este, in mare
parte, invatata si continua sa se dezvolte, pe masura ce inaintam in varsta si
invatam sa cunoastem emotiile si sentimentele si sa le utilizam pozitiv. Poate
ca nu intamplator se vorbeste in popor de maturizare – care, in
fond, este potentialul pe care-l dobandim, de a invata abilitatile practice,
bazate pe componentele E.Q.
Ca sa traiesti „clipa”
si tot ce implica ea, trebuie ori sa fi naiv/ingenuu/candit – vezi bebelusii si
pisicii cei mici care se agata/bucura de orice misca si chiar de umbre iluzorii
ori sa fi matur/profund/cicatrizat de experiente tragice – cum suntem noi cei
trecuti de varsta a 3-a si care ne taram prin grelele batraneti …
Ca sa traiesti „clipa”
trebuie sa fi complet detasat de ansamblul/multitudinea/ conglomeratul
prezentului si de indoielile/incertitudinile/intrebarile/spaimele a ce va fi
„maine” sau regrete/pareri de rau/lacrimi pentru trecut si ce a fost „ieri”
!
Astfel se explica
fericirea copilariei fiecaruia dintre noi, maretia/unicitatea si gandirea
magnifica a unui duhovnic/pustnic-sihastru/parinte sau personalitati
marcante/filozofi/mari ganditori s.a.m.d.
Numai asa te imbeti de
un pahar de apa rece si limpede, simti mirosul cu mai putin/mult parfum al unei
flori de camp, stai culcat in iarba si te infiori de o adiere de vant, privesti
de la egal la egal o furnica care se lupta cu o uriasa greutate sau
privind/visand spre cer plutesti pe o zdreanta de nor ori esti orbit de o raza
de soare … altfel …
„Carpe diem” este Lapis philosophorum/El Iksir al fiecaruia dintre noi la nivelul/intensitatea
specifica ego-ul sau álter égo in cazul unora mai
ganditori/filozofi/sofisicati s.a.m.d.
Majoritatea dintre NOI, si eu pana
la un anumit moment din trecutul apropiat, sunt prea lacomi/hapsani/nechibzuiti
si vor sa „muste” intregul si nu se limiteaza numai la o particula; „viata
ca o prada” trebuie inteleasa/interpretata/ si in special traita ca o
succesiune de clipe best-ice/unice/nerepetabile si nu ca ritualul trantorului
din stupul de albine care dupa zborul nuptial se prabuseste sub imensitatea
orgasmului provocat de iubirea /dragostea/sexul - imperecherea cu mama/matca
REGINA …
Extremele/situatiile limita sunt propice putintei/vointei/deciziei de a
executa „Carpe diem”:
CLIPA este traita si de un ratacit
in desert care dupa 30 de zile de foamete gaseste un scorpion ca sa-l manance,
de un inotator care reuseste sa se arunce in barca numai cu un picior
sfartecat/retezat de botul fierastrau al unui rechin, de un inecat care dupa 60
de minute de resuscitare simte buzele unei tinere paramedic de la ISU/Pompieri
…
Pentru NOI (Rodica si
Danu’) - CLIPA a fost momentul din noapte cand aveam cosmaruri ca
Andra ne scapa din brate in haul negru al bolii/durerii si apoi
ne trezeam plini de rece sudoare si realizam ca totul este doar un vis, au fost
momentele de fericire/extaz/beatitudine /euforie cand o auzeam/simteam pe Andra
ca isi reia respiratia normala dupa minute nesfarsite de lupta cu
inspiratul/expiratul sacadat/suierat cand inima ei parea sa cedeze, este
caldura care ne inunda cand Andra deschidea ochii si ne strangea
de mana in semn ca durerea a trecut (dupa al 2/3 tramadol !) … si apoi, candida
si generoasa, ne asigura: „nu nimic Ada, am mintit mama/tata !” |
… si CLIPA
sau „Carpe diem” este momentul cand reusesti sa ai propriul tau TIMP,
instrumentul/dispozitivul/aparatul tau propriu/intim-interior/personal de
masura/apreciere/modelare a TIMPULUI UNIVERSAL al VIETII; numai astfel
reusesti sa-L incetinesti, sa-L opresti si sa-L sari … si chiar sa inchizi
ochii si sa-L dai inapoi ca sa faci stop-cadru !
… si CLIPA
sau „Carpe diem” este cand stai si aici si cand, cu
gandul/spiritul/mintea, poti trece si dincolo si sa o
gasesti/vezi/intalnesti/sa te bucuri/sa vorbesti cu „Iulia” fiecaruia
dintre noi … iar eu, bineinteles, cu ANDRA, hoinarind prin/in
castelul cu poarta/usa/intrarea de lespede din Campina unde (tatal) Hasdeu
privea cerul cu stele ca sa regaseasca umbra/duhul unic/nerepetabil …
… si CLIPA
sau „Carpe diem” … cu ANDRA … sa calatorim prin
cerul cu stele ca sa regasim umbra/duhul unic/nerepetabil … pe ANDRA
…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu