duminică, 13 aprilie 2014

PRIMUL Sfant Paste … de dupa …




PRIMUL Sfant Paste … de dupa plecarea ANDREI

Ce culoare trista si muzica sfasietoare au, uneori, cuvintele PRIMUL / ULTIMUL









PRIMUL si ULTIMUL … cat de cumplit/adanc/rascolitor este sensul/intelesul acestor doua repere/jaloane ale TIMPULUI
Ce infinita simfonie de nuante/buchet de sentimente, de la EXTAZ la AGONIE, au aceste invocari/rememorari/amintiri …
PRIMUL poate fi si ULTIMULULTIMUL poate sa nu mai fie niciodata PRIMUL
PRIMUL Sfant Paste … de dupa plecarea ANDREIPRIMUL – sa nu fie inca ULTIMUL


PRIMUL Sfant Paste … de dupa plecarea ANDREI






duminică, 6 aprilie 2014

Pe langa plopii fără sot ...



„Si te privesc nepasator
C-un rece ochi de mort ...


Eram in curtea catedralei "Gloria Tibi Domine" asteptandu-mi iezisorii sa iasa de la gradinita Roza Zangara; stateam pe zidul scund de beton si priveam inghetatul cer de un albastru dureros si adanc … zdrente de nori pluteau dusi de vantul de primavara ca sa dovedeasca ca timpul se scurge si clipa trece …

Gigliola Cinquetti - Il Condor/El Condor PASA = http://youtu.be/vS7uPC_I4E0


Privesc sirul falnic de copaci care strajuiesc si dubleaza gardul de fier forjat cu stalpi cu sulita in varf, sub forma de cruce; dintre mandrii plopi si plute, unul era uscat, fara muguri si frunzisoare … murise !

Mondial - If the wind would come = http://youtu.be/NAsrpxxmzS0


Mi-a zburat gandul la mine si ciclicitatea vietii; m-a cuprins un amar/profound/imens regret … Ca si in alte dati, nu stiu exact daca durerea plecarii spre celalalt taram se refera strict si delimitat la persoana mea sau la cei dragi pe care-I las si nu le mai pot acorda prezenta/sprijinul/ajutorul/anturajul meu …
… regrete …

Tudor Gheorghe - Pedeapsa macului = http://youtu.be/GWTFbIjqh1c


Detaliind, ca si in alte dati, nu stiu exact daca parerile de rau se refera numai la “plecarea in sine” sau si la momentul/perioada/timpul “nasterii” ?!?
M-am nascut prea devreme ? M-am nascut prea tarziu ?
Fiecare “era/vreme/timp” are plusuri si minusuri, raze albe si negre, parfumuri roz si albastre, lumini dulci si amare …

Sunt etape/momente de referinta ale fiecaruia; viata este o astfel de ciclicitate:
·                Nasterea; data, locul, parintii sunt atribute date de Dumnezeu; genele si cromozomii de zestrea genetica; caracterul si comportamentul sunt partial mostenite si mult influentate de cei “7 ani” … implacabil fiecare are o soarta si un destin chiar daca uneori fiecare mai poate schimba “macazul” !
·                Maturizarea Bebelusului; pana pe la 5 ani reusesti sa mergi, vorbesti, intelegi sufficient ca sa devi un pomisor de sine-statator; evident ca ne referim la nivel statistic, cu abaterile si erorile care fundamenteaza regula !
·                Copilaria; dulcea si inegalabila copilarie incepand cu clasele primare, vacantele la tara/bunici, prima minge/papusa/tableta s.a.m.d.;
·                Adolescenta; prin “liceu – cimitir al tineretii noastre” si partial facultatea pentru formarea profesionala si germinarea “carieriei”; traiesti aventuri cu Submarinul Doxa si carticelele de 15 lei, Ciresarii/Cu toate panzele sus, calatoresti cu Jules Verne, iubesti multiplu – sincer – unic cu Mihail Drumes, epuizezi clasicii rusi/de limba engleza/franceza si gusti putin amalgam de filozofie/SF/tehnica; tumultos, cu meandre, dulce/amar cu tipete de durere/placere, nerepetabil, cu ardere totala si resurse neregenerabile;
·                Prima maturizare; terminarea facultatii (au fost si cazuri “fara” si cerul este totusi fara gauri !), armata [la cei “fara”, acum a aparut masteratul/doctoratul (unii pe “bune”, altii cu copii/clone)], stagiatura, intemeierea unei familii – sau singuratatea – ori alte orientari sexuale …
·                Maximum Power; vieti, destine, romane si nenumarabile saga; mozaice, vitralii si amestecuri unice ca si AND-ul fiecaruia; durata de la 20/25 la 50/55 de ani;
·                Efficiency, Performance, Wisdom; destula minte (niciodata insa prea multa/in exces !), suficienta sanatate, intelepciunea scolii vietii traite; pana pe la 60 – 65 de ani; ca un vin vechi rafinat si aromat/puternic si ametitor/pe sfarsite; ca o ironie a sortii nimeni nu se gandeste la batranete, moarte si sfarsit … nu traieste CLIPA pe deplin si asteapta/amana pentru MAI TARZIU, fara sa realizeze ca va fi PREA TARZIU !
·                PENSIONAREA; incepe declinul, coborarea pe clopotul lui Gauss, vremea renuntarilor si resemnarilor; se trece de la venitul salarial substantial la o pensie anemica care se clatina lunar sub valoarea raportului angajati-contribuabili/milogi subventionati; in loc de faima si traficul de influenta al doctorilor-profesorilor-inginerilor-finantistilor nu te mai cunoaste nimeni, nu mai suna telefonul non-stop si ajungi sa pretuiesti farmaciile dupa promoti si adaosurile comerciale practicate; sunt doua categori: unii care vor savura LIBERTATEA si altii care vor plange “jugul” mai bine sau mai prost platit … ramane universalul “batranete haine grele” si starea de sanatate devine “timpul probabil” al fiecarei scurte zile si lungi nopti;
·                SENIN / INNOURARE sau de la EXTAZ la AGONIE; cei care s-au eliberat prin pensionare sunt in extaz/ceilalti agonizeaza;
·                SFARSIT; FIN-ul/END-ul poate fi instantaneu/fulgerator - sublim si frumos sau ornat cu bomboane pe coliva: Alzheimer, metastaze, dementa senila, pareze, atacuri cerebrale, anus contra naturii si alte fineturi/delicatesuri … dupa/apoi: ca si in viata – unii cu monumente de Carrara, alti cu cenusa intr-o cutie de ness …
… regrete …

George Zamfir - Sound of SILENCE = http://youtu.be/E9FGStP_xMo


O mare parte din timp, în ciuda eforturilor pe care le întreprindem, credem că nu suntem în stare să realizăm nimic bun. Se întâmplă ca în fiecare zi să ne comparăm slăbiciunile cu punctele forte ale altor persoane.
Când începem să ne comparăm cu alţii, uităm că acele persoane pot avea slăbiciuni chiar în punctele în care noi suntem puternici, excelăm în autocritică şi ne auto-condamnăm …
Nu trebuie să ne comparăm cu nimeni altcineva, pentru că fiecare dintre noi este unic; deci:
1. Trebuie să fim recunoscători pentru ceea ce avem; unele persoane pot părea că au FOARTE MULTE dar nu pot avea TOTUL;
2. Este bine să ne mulţumim cu ceea ce avem şi să nu comparăm vietile noastre cu ale altora. Nu vom şti niciodată povestea din spatele “crucii” fiecaruia ….
3. Esentiala este EXISTENTA/VIATA; fara – discutia nu are sens/continut !
4. Fundamentala in viata este SANATATEA; fara – NIMIC nu e !
5. NU exista FERICIRE ca atare ca sa te zbati sa o atingi/gasesti/traiesti; este o stare mentala, un produs al gandirii noastre invers proportional cu capabilitatile intelectuale ale fiecaruia; un prost/tampit este fericit in nestiinta lui, iar un mare spirit sfarseste in chinurile intrebarior si incertitudinilor existentiale …

Oamenii evolueaza enorm cand ajung sa se confrunte cu propria lor mortalitate. Am invatat sa nu subestimez niciodata capacitatea cuiva de a evolua. Unele schimbari sunt de-a dreptul fenomenale. Fiecare experimenteaza o varietate de emotii intr-un timp foarte scurt: negare, frica, manie, remuscare, mai multa negare, si la final - acceptare. Fiecare individ, se pare, ca si-a gasit pacea interioara inainte de a pleca pe drumul vesnic. Cand ii intreb daca au unele regrete sau daca ar fi facut ceva diferit in viata, unele teme comune ies mai mereu la suprafata:
  1. Imi doresc sa fi trait viata dorita de mine nu viata la care s-au asteptat ceilalti de la mine;
Acesta este cel mai frecvent regret. Cand oamenii realizeaza ca viata lor este aproape terminata si privesc inapoi la ea, este usor sa vezi cat de multe vise au ramas neimplinite. Majoritatea oamenilor nu au onorat nici macar jumatate din visele lor si au ajuns la finalul vietii sa realizeze ca acest lucru este din cazua decizilor pe care le-au luat sau nu le-au luat.
Este foarte important sa incerci sa onorezi macar o parte din vise de-a lungul drumului, caci din moment ce sanatatea incepe sa te lase este prea tarziu. Sanatatea aduce o libertate pe care multi nu o realizeaza decat cand nu o mai are; "batranete - haine grele !" ...

2. Imi doresc sa nu fi muncit atat de mult ...
Acesta este un regret care vine in special de la barbati deoarce pentru generatiile mai vechi ei sunt cei care aduceau o paine in casa in timp ce nevestele erau in mare parte casnice. Ei si-au pierdut copilaria, tineretea si compania partenerei de viata muncind.
Daca iti simplifici viata si faci alegeri constiente de-a lungul drumului, este posibil sa nu ai nevoie de un castig atat de mare precum crezi, iar prin crearea unui spatiu mai mare in viata ta vei deveni mai fericit si mai deschis spre noi oportunitati, unele mai potrivite pentru noul tau stil de viata.

3. Imi doresc sa fi avut curajul sa imi exprim sentimentele
Multa lume isi exprima sentimentele in ideea de a mentine o pace cu ceilalti. Ca rezultat, se multumesc pentru o existenta mediocra si niciodata nu devin ce sunt cu adevarat capabili sa devina.
Nu putem controla reactiile celorlalti. Totusi, chiar daca la inceput lumea nu reactioneaza cum ai vrea la schimbarea ta de atitudine, pana la urma faptul ca ai vorbit onest, va conduce relatia la un nivel mult mai sanatos. Ori asta ori va elibera relatia nesanatoasa din viata ta. In orice fel tu ai castiga.

4. Imi doresc sa fi stat in contact mai mult cu cei dragi din familie si prietenii mei
De cele mai multe ori, nu reazlizeaza cu adevarat beneficiul prietenilor vechi decat in ultimele saptamani din viata. La finalul vietii realizeaza ca cel mai important lucru sunt persoanele si nu bunurile materiale pe care le-au strans si din cazua carora s-au indepartat de cei mai vechi prieteni. La asta se rezuma ultimele saptamani din viata: la dragoste si relatii.

5. Imi doresc sa fi incercat sa fiu mai FERICIT
Acesta este un regret surprinzator de comun printre muribunzi. Multi nu realizeaza decat la final ca fericirea este o alegere. Cand esti pe patul de moarte, nu mai conteaza ce gandesc altii despre tine. Ce minunat ar fi sa poti zambi din nou ...

Viata este o alegere. Este VIATA TA. Alege constient, alege inteligent, alege onest, alege fericirea !!!
Opreste TIMPUL ! TRAIESTE CLIPA ! OPTEAZA PENTRU FERICIRE !

Conclusiv - este gandirea libera si nonconformista o boala mintala ? In conformitate cu ultima completare a DSM-IV (Manualul de diagnosticare si statistica a tulburarilor mintale) cu certitudine este !
Manualul respectiv identifica o noua boala mintala numita "ODD" (tulburarea de opozitie si comportament sfidator). Definita ca: "un model de comportament sfidator, neascultator si ostil", simptomele includ: chestionarea autoritatior, negativism, ostilitate etc....
Manualul este utilizat de psihiatrii pentru a diagnostica bolile mintale si cu fiecare editie noua se gasesc in el noi boli. Incepem sa devenim mai bolnavi ? Este din ce in ce mai geru sa fi sanatos la minte ? Autorii spun ca este din cauza ca sunt capabili sa gaseasca aceste tulburari mai usor in prezent. Criticii replica, ca au prea mult timp liber … adica ar trebui „sa traim/munci – NU sa gandim” sau „sa lasam mintea sa sa se prabuseasca !?!” …
Noile tulburari mintale identificate in DSM-IV includ: aroganta, narcisisim, creativitate peste medie, cinism si comportare anti sociala. In trecut se numeau "trasaturi de personalitate", dar acum sunt BOLI

… dar care dintre noi nu este un bolnav ???



… biete ANIMALE BOLNAVE !!!

sâmbătă, 22 martie 2014

SĂ LĂSĂM MINTEA SĂ SE PRĂBUŞEASCĂ !!! (???) !!!


Mult timp password-ul filozofiei existentei mele a fost Jurnalul Fericirii cu însuşirea soluţiilor salvatoare propuse de Steinhardt pentru supravieţuirea dintr-o stare/situaţie disperată a vieţii cum era sănătatea Andrei pentru noi:
1 + modelul Soljeniţân: „NU exista nimic mai rau decat MOARTEA … dacă aşa gândeşte, neşovăitor, insul e salvat. Nu I se mai poate face nimic. Nu mai are cu ce fi ameninţat, şantajat, amăgit, îmbrobodit. De vreme ce se consideră mort, nimic nu-l mai sperie” …
2 + soluţia lui Alexandru Zinoviev: „nu vreau NIMIC de la altii/societate … Pentru nimic în lume nu intră în sistem … Un asemenea om, aflat la marginea societăţii, e imun …  nu au ce-i lua, nu au ce-i oferi ...” ...
3 + nebunia optimistă elaborată de Vladimir Bukovsky: „… ai CREDINŢĂ, totală şi necondiţionată CREDINŢĂ, astfel încât întreg universul şi spaţiul cotidian este umplut de divinitate şi tu eşti protejat şi ocrotit de Sfânta Treime şi Duhul Sfânt” ...

1 – pe atunci nu ne gândeam la moarte; ne ameninţa ceva rău, dar nu ne gândeam decât ce va face Andra după moartea noastră. Ţineam cu dinţii de viaţa Andrei; tot timpul Dacia era în stare de decolare iminentă cu două canistre de benzină în debara. Aveam un reductor de presiune pentru minibutelie de oxygen şi cu mască de aerosoli; erau pregătite seringi sterile (metalice pe atunci, sterilizate prin fierbere !) şi fiole cu valabilitate în timp de hidrocortizon hemisuccinat de sodium pentru intervenţii cardiace în extremis. Barul din bibliotecă era o separanda asortată cu medicamente fundamentale grupate pe afecţiunile majore ale Andrei …
… apoi a venit plecarea Andrei; primul postulat devine astfel mântuirea ei şi cu lipsa/anularea imensei frici a noastre vis-à-vis de viitorul ei - singură şi de limitarea suferinţei/durerii.
… deci moartea este o scăpare/salvare, dar … fara VIATA este lipsită de sens şi conţinut …

2 – inaplicabilă, concret şi privind realist lucrurile; până să apară Andra, dorinţa de împlinire/realizare şi ascensiune era/erau o trufie acceptabilă/target-uri fireşti şi normale ...
… după minunea naşterii, nu eram milionari să ne izolăm ca Robinson Crusoe şi să nu depindem de societate şi anturaj; nevoia de bani a devenit o mică obsesie şi am trudit ca nişte sclavi pentru a avea în permanenţă muniţie de tras şi lovit, pentru deschiderea uşilor din lumea medicală, administraţie, birocraţie şi atenuarea nesimţirii celor care nu ştiau ce este un necaz, neavând printre cei apropiaţi astfel de nenorociri … planuisem si facuseram deja demersuri sa lipim plicuri la domiciliu ca sa-i ramana o mica pensie … revolutia a rezolvat partial problema banilor, dar a ramas spaima cumplita a ce va face Andra fara de noi …

3 – DA – minuni se pot produce prin CREDINTA !!!
Noi am crezut in Andra; si ea a stiut si simtit ca noi suntem viata ei … cand a crescut, incet dar implacabil, L-a descoperit pe Iisus si a crezut neconditionat in El … si El a iubit-o, ocrotit-o si salvat-o … si cand a luat-o la El, tot din iubire a facut-o, sa nu sufere si sa nu simta durerea … din cele 40 de doze de morfina, nu a facut decat 3 … a iubit-o si ocrotit-o … si pe noi, ne-a tinut in viata ca sa putem sa o ducem langa Tata Buni … apoi/dupa (vineri, 19 iulie 2013, la 322), eu si Rodica, in fiecare CLIPA incercam sa nu fim egoisti, sa nu ne gandim la suferinta si calvarul nostru fara Ea, ci sa intelegem ca El, tot din iubire, a salvat-o, sa nu sufere si sa nu simta durerea …

… dar este cumplit de greu si infinit de dureros; ne este atat de DOR de Ea … ne este DOR de puiul nostruANDRA

… din intamplare am dat peste o mica parte a filozofiei budistului indian Osho (1931 - 1990; vezi Cartea secretelor") cateva dintre postulatele fundamentale ale constructiei ideologiei sale:
·                     Poezia există pentru că nu există nici un scop;
·                     De ce înfloreşte trandafirul ? Întreabă trandafirul; îţi va răspunde: ”Nu ştiu – dar este atât de frumos să înfloreşti, ce nevoie mai ai să ştii de ce: Prin ea însăşi, intrinsec, înflorirea este frumoasă”;
·                     Întreabă o pasăre: ”de ce cânţi”, iar ea va fi pur şi simplu năucită de ce întrebare lipsită de sens poţi să-i pui. Să cânţi este atât de frumos, este o mare binecuvântare – şi atunci la ce bun întrebarea aceasta ?; s.a.m.d.

Cu alte cuvinte MINTEA/GANDIREA caută SCOPUL, individul comun este interesat de realizare – nu poate pur şi simplu să se bucure. Trebuie ca în viitor să existe ceva de realizat, trebuie să existe un scop de atins şi atunci EU-ul se simte confortabil. Dacă nu e nimic de realizat – logica gandirii se prăbuşeşte.
NU este complicat/dificil/laborios si NU necesita resurse intelectuale peste medie; ganditi-va la mondialul „dorel” = NOI MUNCIM NU GANDIM !!!


 


 
Cam aceasta ar fi spilul/passwordul/pass-partout-ul: maturitatea, puterea, efortul de a lasa MINTEA SA SE PRABUSEASCA !!!

Adica chirurgia de a demola judecata fireasca, de a spala/sterge scopurile ascunse în minţile noastre şi obiceiurile de gândire şi de comportament, firescul prejudecatilor, rusinea si demnitatea; deci un OM VIU dar „MORT” - pe care nu-l mai atinge NIMENI si NIMIC ... un ales care nici sa se bucure, nici sa sufere si care sa nu mai caute FERICIREA.

Osho spunea ca un sigur efort merită făcut şi acela este „să-ţi laşi mintea să se prăbuşească”. Fără a abandona scopurile minţii, fără a fi conştient că ceea ce ţii în mintea ta îţi ascunde sufletul tău, frumuseţea, bucuria, iubirea şi puterea de a trăi, chiar eşti mort ...
Osho a pledat pentru VIATA, atacând zidurile de apărare pe care mintea le-a ridicat cu ajutorul religiilor, al obiceiurilor, al educaţiei, chiar daca uneori acest demers vulcanic/teribil/dement face ca „victoria” sa implice rauri/sacrificii/jertfe mai mari decat o "infrangere".... si atunci ce sa-ti doresti ???

Să-ţi laşi mintea să se prăbuşească şi să trăieşti cu inima, să trăieşti natural, ca floarea, ca pasărea, fără a purta în minte atâtea scopuri, atâtea lanţuri, atâtea motive de frustrare, fără să-ţi dai motive pentru ură, pentru suferinţă, pentru deziluzie şi pentru a te autobloca să trăieşti, iată un lucru în care cred şi eu. Şi cred pentru că în anii din urmă, deloc puţini, am înţeles într-o zi că în copilărie, în adolescenţă şi chiar în prima parte a tinereţii, aveam eu însămi mintea golită de orice negativitate; nu invidiam, nu gândeam rău despre nimeni, orice făcea cineva, nu judecam, nu criticam şi aveam o continuă stare de linişte şi frumuseţe interioară.

Dorinţa mea cea mai mare a fost aceea de a mă întoarce la starea naturală pe care o pierdusem „prin hăţişurile vieţii”, iar singura cale corectă de a face acest lucru era, nu să mai învăţ ceva, ci „să mă dezvăţ” de tot ce învăţasem.

Să-ţi laşi mintea să se prăbuşească înseamnă să ştii că orice idee accepţi mental ca având valoare de adevăr, devine adevăr, te înlănţuie şi provoacă pagube, dar cel mai grav este faptul că multe dintre credinţele noastre sunt mortale, sunt atât de înguste şi de absurde, atât de iraţionale şi de înfricoşătoare, încât ele compun un nor greu, otrăvitor, care ne împiedică să simţim bucuria vieţii. Să renunţi la toate motivele prin care îţi argumentezi stările interioare de rău e un fel în care îţi dai voie ţie să te întorci la natura ta, la starea ta de „floare”, care înfloreşte fără nici un scop.

Sa fim fericiti ca traim, ca suntem in viata; sa nu ne mai bucurăm dacă ni se împlinesc anumite dorinte minore/conjucturale/trecatoare - asta-i păcăleala, cu aceste condiţii minţile noastre se ţin legate de CAUZE şi de SCOPURI.

Viaţa, iubirea, bucuria, frumuseţea sufletului omenesc par a fi dincolo de argumente şi dincolo de un scop al minţii. Scopul existenţei pare a fi unul singur şi e deja împlinit; existenţa există, noi trebuie să fim conştienţi de bucuria de a exista. E o bucurie că suntem şi, până ce nu vom trăi în expresia acestei bucurii, probabil că ne aflăm încă sub asediul minţii şi încă avem nevoie să facem un efort, acela de a lăsa mintea să se prăbuşească !!!

Noi trăim cu inima, iar dacă mintea are vreun scop, atunci acela ar putea fi să înţeleagă că viaţa e frumoasă cu adevărat când nu mai ai nevoie să-i justifici frumuseţea ...

… dar este cumplit de greu si infinit de dureros; ne este atat de DOR de Ea … ne este DOR de puiul nostruANDRA



luni, 27 ianuarie 2014

Murim ... ca mâine



de Magda Isanos (1916 - 1944)



E-asa de trist să cugeti ca-ntr-o zi,
poate chiar maine, pomii de pe-alee
acolo unde-i vezi or să mai stee
voiosi, în vreme ce vom putrezi.

Atâta soare, Doamne,-atâta soare
o să mai fie-n lume dupa noi;
cortegii de-anotimpuri si de ploi,
cu par din care siruie racoare...

Si iarba asta o să mai rasara,
iar luna tot asa o să se plece,
mirata, peste apa care trece-
noi singuri n-o să fim a doua oara.

Si-mi pare-asa ciudat ca se mai poate
gasi atata vreme pentru ura,
când viata e de-abia o picatura
intre minutu-acesta care bate

si celalalt - si-mi pare nenteles
si trist ca nu privim la cer mai des,
ca nu culegem flori si nu zambim,
noi, care-asa de repede murim.

 
 

sâmbătă, 9 noiembrie 2013

„Cu toate panzele sus” …




Cu toate panzele sus



… zi/noapte, zi/noapte, zi/noapte … TIMP-ul le face/desface pe TOATE pentru TOTI; TIMP-ul curge/se scurge printre/pe langa NOI … sau/ori NOI trecem prin el/il traversam ?!?

Orice fiinta/copil se naste/apare din mai NIMIC; cu dragoste/credinta/lumina/noroc creste … apoi traieste … imbatraneste … vine la un anume moment SFARSIT-ul … din VIATA se trece in MOARTE … atunci TIMP-ul se OPRESTE !

Am plecat pe drumul vietii Cu toate panzele sus” … apartamentul 13; nu stiam ca peste 3 x 13 = 39 va veni un SFARSIT in anul - tot cu sfarsit de 13 !

Am intrat in triunghiul bermude-lui cu bucurii, necazuri, boli, impliniri, fericiri/trist-eturi … si SPERANTE … si PLAN-uri/VISE … iar ANDRA cu o credinta OARBA/TOTALA in ISUS, in NOI si ALINA-doctorita, cu o bucurie imensa si dragoste naiva/nevinovata/sincera si fara de sfarsit fata de TOTI din familie/rude: Tata Bunii/Mama Bunii, "suroru" ei/"bogdai", Tudor zis "tucu", Alex alias "ochi frumosi" si ultima dar cea din-intai Anisia "dragostea si iubirea mea", ... si mamii de la ora 3, care a nascut-o si DANU caruia Isus i-a daruit-o si i-a spus: "ai grija de ea caci barza cea rea a scapat-o din cos si este tare bolnavioara si aici pe acest Pamant - Va are pe Voi; ... sus - Va fi cu NOI" ... 

La 23 august 1974, intr-o zi de vineri = white Friday, pe la ora 15 a venit in viata ANDRA … In 19 iulie 2013, fix la 322 – tot intr-o vineri = black Friday, a venit SFARSIT-ul/FURTUNA …

Însuţi Doamne, odihneşte sufletele adormiţilor robilor Tăi (N), în loc luminat, în loc cu verdeaţă, în loc de odihnă, de unde a fugit toată durerea, întristarea şi suspinarea pentru ANDRA, pentru NOI - TIMP-ul s-a OPRIT !


Acum ANDRA este in brate la Tata Buni, alaturi de Mama Buni si in inima, sufletul, gandul si toate zilele noastre pe care le mai avem pe acest pamant si asta, inca, viata sfasiata …








Dupa alte URAGANE/FURTUNI, si NOI vom fi in stanga Andrei, si acum si atunci si in eternitate vom fi IN VECI IMPREUNA si UNITI SI DINCOLO DE MOARTE !!!









Tot intr-un 19 iulie dar in 2011, Isus ne-a mai incercat o data ...
... acum, vineri 19 iulie 2013, Isus a luat INGERUL la EL ...
… si cum ne-a descifrat parintele preot acum pe 22 iulie 2013 la/in „loc cu verdeaţă, în loc de odihnă, de unde a fugit toată durerea, întristarea şi suspinarea” din Sibiu, daca o iubiti total/absolut ganditi-va la  durerea/suferinta ei pe care Isus le-a alinat/inlaturat si nu va plangeti voua de mila !” … si totusi NOI plangem si suntem sfasiati in fiecare CLIPA de DOR, un imens si fara de sfarsit DOR …






… zi/noapte, zi/noapte, zi/noapte … TIMP-ul le face/desface pe TOATE pentru TOTI; TIMP-ul curge/se scurge printre/pe langa NOI … sau/ori NOI trecem prin el/il traversam ?!?

… acum suntem doi naufragiati in deriva vietii/destinului pe o epava, epava 13 … cu disperare tinem sus, departe de necazuri si suparari, colivia cu cele 3 pasarele: Anisia/Maria, Alex/Nicolas, Tudor/Mihai …




In jurul nostru numai apa, apa rece si rea, neagra si urat mirositoare plina de rechini, calamari, caracatite si meduze scarboase … uscatul este departe, undeva departe … daca vom avea putin noroc poate chiar la Sibiu, undeva un „loc cu verdeaţă, în loc de odihnă, de unde a fugit toată durerea, întristarea şi suspinarea” …

Ce suntem noi ? Petale purtate de vantul vietii, la mal de mare cu valuri de bucurii, spaime, sperante, impliniri si boli, necazuri si suspine, vise si proiecte de viitor, inconstienta de prezent si amintiri si pareri de rau asupra trecutului … si DOR, mult DOR, sfasietor DOR …


… din NIMIC am aparut, in pamant ne lasam oasele, spre cer ni se inalta sufletul si dupa noi nu ramane decat CENUSA … si niste ingeri/porumbei ai doinei/romantei/baladei  „unul naste, altul moare” …

opreste-te trecatorule si adu-ti aminte de moarte !

ce esti tu, am fost si eu - ce sunt eu, vei fi si tu

cand ceasul va sosi …


… raman AMINTIRILE – ca MACI NEGRII


… vine la un anume moment SFARSIT-ul … din VIATA se trece in MOARTE … atunci TIMP-ul se OPRESTE !

… si totusi/oricum, in eternitate vom fi 




IN VECI IMPREUNA 


 si



 uniti si dincolo de moarte !!!



vineri, 26 iulie 2013

Sfârşit



… şi a venit   SFÂRŞITul   neSFĂRŞIT




 

I.N.R.I.




A N D R A

23 august 1974, vineri, ora ~ 1500   ---- 
    19 iulie 2013, vineri, ora 322









fără TINE, în VECI, 
 
ZILELE NOASTRE vor fi NEGRE

  

I.N.R.I.




A N D R A 

               23 august 1974, vineri, ora ~ 1500   ----     
19 iulie 2013, vineri, ora 322
  




 

fără TINE, în VECI,

NOPŢILE NOASTRE  vor fi  ALBE