vineri, 22 ianuarie 2016

Quo vadis Românie ?




folclor naţional …

Nori de ploaie se adună
Dinspre Cluj spre Odorhei.
Unii, vor să ne impună
Să jucăm cum cântă ei.

Minţile au luat-o razna;
Umblă zvonul deşănţat
Că-n Harghita şi Covasna
Vor să facă "stat" în Stat !



S-a udat de lacrimi pragul;
În Cristuru e prăpăd !
Imnul românesc şi steagul
Nu se-aud şi nu se văd !

Crişul, Mureşul, Târnava,
Poartă jalea în aval.
Nesfârşită e gâlceava;
Nu e linişte-n Ardeal.



Munţii stau să răbufnească;
Fierbe galbenul podiş !
Vatra sfântă, strămoşească,
E tăiată-n curmeziş.

Se anunţă o furtună
Cu efect devastator:
Impostorii vor să pună
Pe cultură sigla lor.



Atmosfera prevesteşte
Un pericol iminent !
Tot ce sună româneşte
Capătă un alt accent.

Graiul nostru plâns pe vetre,
Legănat de cărărui,
E lovit mereu cu pietre
Ca un pom al nimănui...



Nu lăsaţi ca vorbitorii
Altor limbi, pe-acest pământ,
Să ne umble prin istorii
Şi să muşte din cuvânt !

Neamul Românesc nu piere;
Dacii încă mai trăiesc !
Scoateţi steagul la vedere
Şi-n Ţinutul Secuiesc !



De pe stâncile străbune
Decebal ne dă curaj !
Faceţi imnul să răsune
Peste Mureş, pân-la Blaj !

Nu permitem, celor care
Se pretind aici stăpâni,
Să ne calce în picioare
Demnitatea de români !